domenica 13 gennaio 2019

O iarna ca-n povesti

Oare cum erau iernile in povesti ? De unde pana unde iernile sunt ca in povesti ? Vara nu o fi ca in poveste ? Da .. uite așa ma întreb uitându-ma afara pe fereastra , ninge iar copii ici și colo , nimic serios . Stau uitanduma la fulgi ce coboară și ma gândesc oare frica de a ieși afara de unde vine de la copii sau de la părinți . Nu se știe exact dar poveștile anului 2019 cred ca sau schimbat acum iernile sunt mai mult amintiri dintr-o alta copilărie rece dar plină de copii .
Tata zicea și el de multe ori pe “vremea mea ..” dar eu râdeam și credeam ca viziunea lui de a vedea iarna in alt fel este faptul ca crescuse la țara și acum la ceva ani diferența ajung sa i repet contextul “pe vremea mea .. “
Dar hai sa vedem poveștile scrise iarna sa vedem ce lipsește in zilele noastre .
Iarna pe uliță va aduceți aminte poezia ?
A-nceput de ieri să cadă
                        Câte-un fulg, acum a stat,
                        Norii s-au mai răzbunat
                        Spre apus, dar stau grămadă
                        Peste sat.

                        Nu e soare, dar e bine,
                        Şi pe râu e numai fum.
                        Vântu-i liniştit acum,
                        Dar năvalnic vuiet vine
                        De pe drum.

                        Sunt copii. Cu multe sănii,
                        De pe coastă vin ţipând
                        Şi se-mping şi sar râzând;
                        Prin zăpadă fac mătănii;
                        Vrând-nevrând.

                        Gură fac ca roata morii;
                        Şi de-a valma se pornesc,
                        Cum prin gard se gâlcevesc
                        Vrăbii gureşe, când norii
                        Ploi vestesc.

                        Cei mai mari acum, din sfadă,
                        Stau pe-ncăierate puşi;
                        Cei mai mici, de foame-aduşi,
                        Se scâncesc şi plâng grămadă
                        Pe la uşi.

                        Colo-n colţ acum răsare
                        Un copil, al nu ştiu cui,
                        Largi de-un cot sunt paşii lui,
                        Iar el mic, căci pe cărare
                        Parcă nu-i.

                        Haina-i măturând pământul
                        Şi-o târăşte-abia, abia:
                        Cinci ca el încap în ea,
                        Să mai bată, soro, vântul
                        Dac-o vrea!

                        El e sol precum se vede,
                        Mă-sa l-a trimis în sat,
                        Vezi de aceea-i încruntat,
                        Şi s-avântă, şi se crede
                        Că-i bărbat;

                        Cade-n brânci şi se ridică
                        Dând pe ceafă puţintel
                        Toată lâna unui miel:
                        O căciulă mai voinică
                        Decât el.

                        Şi tot vine, tot înoată,
                        Dar deodată cu ochi vii,
                        Stă pe loc să mi te ţii!
                        Colo, zgomotoasa gloată,
                        De copii!

                        El degrabă-n jur chiteşte
                        Vrun ocol, căci e pierdut,
                        Dar copiii l-au văzut!
                        Toată ceata năvăleşte
                        Pe-ntrecut.

                        Uite-i, mă, căciula, frate,
                        Mare cât o zi de post
                        Aoleu, ce urs mi-a fost!
                        Au sub dânsa şapte sate
                        Adăpost!

                        Unii-l iau grăbit la vale,
                        Alţii-n glumă parte-i ţin
                        Uite-i, fără pic de vin
                        S-au jurat să îmbete-n cale
                        Pe creştin!

                        Vine-o babă-ncet pe stradă
                        În cojocul rupt al ei
                        Şi încins cu sfori de tei.
                        Stă pe loc acum să vadă
                        Şi ea ce-i.

                        S-oţărăşte rău bătrâna
                        Pentru micul Barba-cot.
                        Aţi înnebunit de tot
                        Puiul mamii, dă-mi tu mâna
                        Să te scot!

                        Cică vrei să stingi cu paie
                        Focul când e-n clăi cu fân,
                        Şi-apoi zici că eşti român!
                        Biata babă a-ntrat în laie
                        La stăpân.

                        Ca pe-o bufniţă o-nconjoară
                        Şi-o petrec cu chiu cu vai,
                        Şi se ţin de dânsa scai,
                        Plină-i strâmta ulicioară
                        De alai.

                        Nu e chip să-i faci cu buna
                        Să-şi păzească drumul lor!
                        Râd şi sar într-un picior,
                        Se-nvârtesc şi ţipă-ntruna
                        Mai cu zor.

                        Baba şi-a uitat învăţul:
                        Bate, înjură, dă din mâini:
                        Dracilor, sunteţi păgâni?
                        Maica mea! Să stai cu băţul
                        Ca la câini!

                        Şi cu băţul se-nvârteşte
                        Ca să-şi facă-n jur ocol;
                        Dar abia e locul gol,
                        Şi mulţimea năvăleşte
                        Iarăşi stol.

                        Astfel tabăra se duce
                        Lălăind în chip avan:
                        Baba-n mijloc, căpitan,
                        Scuipă-n sân şi face cruce
                        De Satan.

                        Ba se răscolesc şi câinii
                        De prin curţi, şi sar la ei.
                        Pe la garduri ies femei,
                        Se urnesc miraţi bătrânii
                        Din bordei.

                        Ce-i pe drum atâta gură?
                        Nu-i nimic. Copii ştrengari.
                        Ei, auzi! Vedea i-aş mari,
                        Parcă trece-adunătură
                        De tătari! 
Ar mai fi multe poezi nescrise sau strofe făcute cu prieteni in zăpada in fata casei . Am putea lua câte o strofa de la fiecare poet 

sabato 26 agosto 2017

Diabetul


Boala stresului și alimentației care afectează 246 milioane de oameni in întreaga lume.
Exista trei tipuri majore de diabet 
Tipul I ( insulinodependent )
Tipul II ( noninsulinodependent )
Gestațional ( apare la unele femei însărcinate și dispare după naștere ) 

Tot mai puțin suntem informați de gravitatea alimentație cumpărăm reviste , cărți sau urmărim retete online dar prea puțin citim pe spatele produselor conținutul .
Obișnuim sa mâncam mai mult Fast-food și mai putina mâncare făcută in casa . Dacă valorile normale se situează între 80 și 140 mg/dl iar in America 105 și 140 mg/dl ei ținând cont de pe cercetările realizate pe un lot extins de pacienți , ținând cont de greutate , activitatea fizica și situația familiara . 
Mulți diabetici renunța la carbohidrați , pâine , cartofi , paste și fructe dulci chiar dacă asta e foarte greu uitându-ne in jur înțelegem motivul 
Suntem înconjurați de publicități și Fast-food la fiecare colț 
Uite așa dependenta de consum ne salvează timpul pe o parte și ne întuneca sănătatea pe de alta parte . 

venerdì 28 luglio 2017

Gradina suspendată

Atmosfera ciudata între blocuri cu o mică gradina suspendată pe acoperiș ... Doua , trei plante de roși si câteva de castraveți una ici colo de ardei si multe albine ce zboară printre ele . Gradina este creată si îngrijită de doi romani soț si soție stabiliți peste ocean in Chicago iar in curtea lor putem găsi si câteva găini roșcate .Dorul de natura sau dorul de gustul copilăriei ? As zice ambele si poate as adauga câteva ghivece cum ar fi zmeura ,coacăza si afinul ar fi ceva neimaipomenit pentru climatul lor ajuta la imunitate iar cultivarea lor in ghivece e una foarte simpla , ele rezista la temperatura cu minus si pot fi lăsate afara întregul an chiar si in ghiveci .


lunedì 10 luglio 2017

Grădinăritul

Optimismul gradinarului se vede pe roadele lui ... diminețile petrecute in gradina dau satisfacții .
Ceapa , usturoiul sau salata care au fost primele regine acum abia se mai vad printre tufele de ardei si păstăi .
Întorc capul si vad roșiile care stau pline de rod dar si mai la stânga întins spre soare sta mararul o planta foarte draga mie .
Lăsând vorba la o parte azi as dori sa va arat câteva roade culese din gradina si o rețeta care poate o stiati sau nu .
Masca pentru ten matur 
Sucul de o jumate de portocala se amesteca cu doua linguri de miere , o lingurita de infuzie de mușețel ,o lingura de infuzie de pelin si 5 picături tinctura de propolis .
Amestecul se aplica folosind dischete si se clateste dupa 30 min . 
O săptămana minunata tuturor .


lunedì 29 maggio 2017

Capsune

Cu o istorie de 2200 de ani , capsunii s-au gasit inca din cele mai vechi timpuri atat pe continentul european , cat si pe pe cel american .
Avand efect antibiotic , antiinflamator ,alcalizant al sangelui si de reducere a colesterolului .
Bogate in vitaminele C, E, B1 , B2 , proteine , saruri de potasiu , calciu , fosfor , fier , sodiu ,proteine si zaharuri .
O cana de capsuni are doar 55 de calorii , 8 capsuni asigura 140%din necesarul de vitamina C zilnic recomandat si 20% din acidul folic recomandat femeilor gravide .
Usor de cultivat este o planta care odata cultivata ea va creste acolo in fiecare an .

mercoledì 3 maggio 2017

Frica

Luată mai putin in serios de uni si prea luată de alți frica ajunge sa ne manipuleze zilele sau deciziile de zi cu zi fara sa ne dam seama . 
Studiile arată ca 11% din populație suferă de fobii iar 50% au cel putin o fobie .
Uitându-ne in spate la deciziile luate in copilărie sunt mult mai spontane sau fara frica decât cele luate ca adult si totuși scuze știm sa găsim de fiecare data ( tot pentru a ascunde o teama sau o frica ) . 
Unele culte iau teama sau frica ca un păcat prin care omul nu își îndeplinește sarcinile sau destinul din cauza frici pentru a lua decizi importante , rămâne legat la proverbul " timpul le rezolva pe toate" așteptând ca sineva da decidă pentru el dupa care a putea arunca vina pe timp , persoane sau situați . 
O agenda de multe ori ne ajuta sa conștientizam cam care sunt nevoile noastre si ce ar putea sa ne ajute sa ajungem un țel si recunoașterea frici fara sa ne gândim ca ar putea veni din trecut sau dintr-o alta viata cum considera unele religi. 
Eu zic sa începem cu a conștientiza dupa care cu mici pași care ne ajuta sa eliminam frica si fobiile dar prima data ea trebuie acceptata .


sabato 7 gennaio 2017

Cimbrișorul

Denumit si " antibioticul săracului " datorită multiplelor sale proprietăți . 
Poate fi plantat la ghiveci daca nu dețineți o grădinuța si se dezvolta fara nici un fel de problema . 
Proprietăți : 
- antiseptice pulmonare si intestinale , antiasmatice , antitusive ;
- hepatoprotectoare , coleretice , carminative , stomahice , antidiareice , antispastice ; 
- antimicotic superactiv ;
- sedative ale sistemului nervos ;
- bactericide , antivirale , dezinfectante ; 
- stimulente generale , tonice locale , reconfortante; 
Are ca acțiuni specifice : 
-efect curativ in laringite , gripa , bronșite , Infecții respiratorii si tuse convulsiva , tuberculoza;
-stimulează funcțiile hepatice si pofta de
mâncare la anemici , enterocolite , dureri de stomac , crampe abdominale , constipație , hemoragii interne , hemoroizi ; 
- reumatism , scleroza in placi , sciatica ; 
- stări de oboseala , depresie psihică , stări de slăbiciune , epilepsie , paralizie ; 
- alcoolism ; 
- arsuri ; 
- elimina viermișorii intestinali 
- inflamații ale sânilor , dureri menstruale ; 
- stimularea memoriei ; 
Deci cine ar fi zis ...al meu e uscat pe târnațul casei dar ma gândeam sa mai plantez si la ghiveci asa pana la primăvara sunt mâțișori . Voi ce părere aveți ?